24 Decembrie, 2009

Luca 2:8

În ţinutul acela erau nişte păstori, care stăteau afară în câmp, şi făceau de strajă noaptea împrejurul turmei lor.

În noaptea sfântă, când Sfântul Lui Dumnezeu a coborât în lumea de păcat, doar un grup de păstori erau treji, doar ei vegheau împrejurul turmei lor. Lumea era adormită şi nimeni nu se gândea că în acea noapte s-a petrecut cea mai mare minune din univers şi anume că, Fiul Lui Dumnezeu s-a întrupat venind pe pământ. Veşnicul Fiu a luat chipul omului şi a devenit unul dintre oamenii de pe pământ. Păstorii au fost primii care au auzit vestea bună a naşterii Domnului Isus în această lume. Ei au fost aleşi de Dumnezeu să fie primii care vor auzi şi vor merge să vadă pe pruncul Isus. Într-adevăr, ei s-au dus în grabă ca să vadă dacă aşa a fost, cum le-a spus îngerul. Vestirea lor nu s-a oprit la Maria şi Iosif, ci a străbătut întreg pământul. De două mii de ani, milioane de oameni citesc iarăşi despre anonimii de la Betleem. Luca nu a scris nici măcar numele vre-unuia. Toţi au rămas cu un simplu nume, „nişte păstori,” nume ce nu le-a adus faimă, dar toată lumea ştie că ei au fost primii martori ai naşterii Domnului Isus. Să ne rugăm Domnului ca noi toţi să vestim naşterea Domnului Isus, celor din jurul nostru!