Isaia 46:12
Ascultaţi-Mă, oameni cu inima împietrită, vrăjmaşi ai neprihănirii!
Dumnezeu a chemat poporul Lui la ascultare, dar ei şi-au împietrit inima. În Biblie cel mai faimos caz de împietrire a fost al lui Faraon, care s-a împotrivit lui Moise până la pierderea întâiului născut. Israel trebuia să ştie că împietrirea inimii nu e idee bună, deoarece inima împietrită nu mai simte nimic faţă de Dumnezeu. De fapt, inima împietrită nu mai este sensibilă nici la vocea oamenilor lui Dumnezeu. Degeaba le-a predicat Isaia, că ei tot nu au luat aminte. Dumnezeu i-a numit vrăjmaşi ai neprihănirii. În altă traducere ei sunt descrişi ca fiind departe de neprihănire. Oricare poziţie din acestea două, nu este bună. E un mare pericol să fie cineva duşman al neprihănirii, deoarece opus neprihănirii este păcatul şi murdăria. Cine urăşte neprihănirea iubeşte păcatul. Să ne dea Domnul harul să nu avem inima împietrită faţă de El, ci să fie împietrită faţă de păcat şi nelegiuire. Să fim prieteni ai neprihănirii şi să o ducem până la capăt cu frică şi cutremur. Să nu cumva să devenim duşmanii neprihănirii, ci să fim mereu animaţi de faptul că Domnul ne-a dat neprihănirea, şi să trăim în fiecare zi în neprihănire!
No comments:
Post a Comment