29 Iulie, 2009

Ioan 4:23

Dar vine ceasul, și acum a și venit, când închinătorii adevărați se vor închina Tatălui în duh și în adevăr, fiindcă astfel de închinători dorește Tatăl.

Domnul Isus se afla la fântâna lui Iacov, care era la marginea Siharului din Samaria. O femeie a venit după apă și după ce Domnul Isus i-a cerut să-I dea apă să bea, femeia a început o discuție despre adevărata închinare. După tradiție, Samaritenii se închinau pe un munte, iar Evreii pe altul. Cine o fi avut dreptate? Și unii și alții pretindeau că ei au muntele adevărat, iar ceilalți nu știau ce fac. Domnul Isus nu a intrat în jocul ei religios, ci a spus că deja a venit vremea când închinarea exterioară trebuie înlocuită cu închinarea interioară. Cei care urmau unul din cele două ritualuri, rar se închinau cu adevărat Lui Dumnezeu. Domnul Isus a vorbit despre o închinare în duh, lăuntrică, și după Cuvântul Adevărului. Închinarea pentru unii este doar mersul la biserică și acolo să participe la o slujbă religioasă și atât. Domnul Isus a spus că închinarea trebuie să fie o condiție a inimii. Să ne rugăm Domnului să ne ajute ca tot mereu să ne închinăm Lui în duh și adevăr și tot ceea ce facem să fie un imn spre închinare înaintea Lui Dumnezeu!