24 Iunie, 2009

Filipeni 2:1-2

Deci, dacă este vreo îndemnare în Cristos, dacă este vreo mângăiere în dragoste, dacă este vreo legătură a Duhului, dacă este vreo milostivire și vreo îndurare faceți-mi bucuria deplină, și aveți o simțire, o dragoste, un suflet și un gând.

Apostolul Pavel se afla în închisoarea Romei când a scris aceste cuvinte. Dorința lui a fost ca bisericile Domnului să trăiască în umilința și dragostea Domnului Isus. Dragostea și buna armonie dintre credincioși demonstrează că ei au înțeles exemplul Domnului Isus care, deși a fost Fiul Lui Dumnezeu, s-a smerit până la moarte de cruce pentru mântuirea noastră. În Roma, smeriții erau considerați slabi, și nici în lumea de azi ei nu sunt văzuți altfel. Lumea nu se bucură cu cei smeriți, ci doresc ca toți să alerge cu ei la potopul de desfrâu. Unitatea creștină s-a realizat atunci când Duhul Sfânt a botezat primii creștini în Trupul Domnului Isus, adică în Biserica Lui. De ce a dorit Apostolul ca ei să trăiască în unitate, dacă unitatea a fost realizată? Toți cei care sunt în Cristos trebuie să aibe o simțire, o dragoste,un suflet și un gând. Să ne rugăm ca Domnul să lucreze în noi cu puterea Lui pentru a mângâia și a milostivi pe cei în necaz, simțind unii cu alții, iubindu-ne ca frații, cu un suflet și un gând!