17 Iunie, 2009

Geneza 25:32

Esau a răspuns: „Iată-mă, sunt pe moarte; la ce-mi folosește dreptul acesta de întâi născut?”

Esau și Iacov au fost frați. Esau avea dreptul de întâi născut, dar l-a vândut pentru o ciorbă de linte. Abia în Noul Testament am aflat că Esau era lumesc și de aceea a nesocotit dreptul de întâi născut. În textul de azi putem vedea ce patetică stare a avut Esau. Esau s-a întors de la câmp rupt de oboseală, dar el a spus că situația lui a fost mai rea decât au văzut-o cei din jur. El i-a spus fratelui său că șanse pentru el nu mai erau. Se vedea doar el așa, sau cu adevărat era pe moarte? Nu cred că după oboseală de o zi, poți să fii pe moarte, dar Esau nu s-a gândit ce va urma dacă-și vinde dreptul de întâi născut. Nu a trecut mult timp și a plâns că nu a primit binecuvântarea. Dar binecuvântarea se dădea doar la cei ce aveau dreptul de întâi născut. Esau a călcat în picioare dreptul lui, l-a nesocotit, deoarece nu a evaluat corect situația în care s-a aflat. Nu se moare așa de ușor din cauza oboselii de o zi. Ciorba de linte nu a fost așa de terapeutică, încât să scape un om de la moarte. Când nu știm să ne evaluăm bine starea, ajungem la exagerări nefolositoare și poate la decizii grave, așa cum a ajuns Esau. Să ne rugăm Domnului să ne păzească să nu ne vindem dreptul de copii ai Lui. Să prețuim ceea ce a făcut Domnul cu noi și să trăim pentru El cu credincioșie în fiecare zi!